Bucureştii erau şi atunci, ca şi acum, un veritabil furnicar în a doua jumătate a lunii decembrie: oameni nervoşi, plini de pachete, vânzători ambulanţi ce luau cu asalt străzile, trotuarele şi sufletele trecătorilor, înjurături, claxoane, căzături pe gheață, copii care îşi târau părinţii temători şi îngrijoraţi de cheltuieli în faţa vitrinelor strălucitoare, pline de jucării.
/viabucuresti.ro/craciunul-interbelic-prin-magazinele-de-jucarii/
Crăciunul românilor în perioada interbelică, așa cum îl prezentau gazetele vremii: de la belșugul anilor 20, la nemulțumirile din finalul anilor 30
În anii 1920-1930 ziarele publicau pagini întregi cu colinde, obiceiuri, caricaturi, anecdote, sfaturi, corespondenţe din străinătate despre sărbătoarea Naşterii Domnului, Crăciunul.
În Ilustraţiunea Română de pe la sfârşitul anilor 1920, Crăciunul era prezentat ca o bucurie exclusiv a copiilor, o speranţă pentru adulţi, pentru ca pe la finalul anilor 1930, perioada Crăciunului să fie consemnată prin lipsuri şi critici la adresa edililor Capitalei.
În numărul din 25 decembrie 1929 al publicaţiei Ilustraţiunea Română, sărbătoarea Crăciunului este descrisă în toate paginile ziarului, cu reportaje de pe Lipscani, „strada cucoanelor, a mătăsurilor şi a Băncii Naţionale”, cu poezii, fotografii cu Moş Crăciun care aduce daruri copiilor lângă brad, cu poveşti de Dostoievski şi cu obiceiuri străvechi.