Bucureştii erau şi atunci, ca şi acum, un veritabil furnicar în a doua jumătate a lunii decembrie: oameni nervoşi, plini de pachete, vânzători ambulanţi ce luau cu asalt străzile, trotuarele şi sufletele trecătorilor, înjurături, claxoane, căzături pe gheață, copii care îşi târau părinţii temători şi îngrijoraţi de cheltuieli în faţa vitrinelor strălucitoare, pline de jucării.

În Piaţa Sfântul Anton întâlneai oameni simpli, hamali, jupânese, unguroaice, gospodine „de toată mâna şi de toate dimensiunile”, cărând coşuri uriaşe cu bunătăţi sau…purceluşi legaţi cu sfoară, în timp ce liceeni extramatriculati stăteau să agaţe fetişcanele ce se întorceau de la piaţă. Uneori, mai evada câte un exemplar porcin, din cauza vreunui şcolar pus pe şotii care îi tăia sfoara cu care era legat. Să vezi atunci vânzoleală, lacrimi în ochii vânzătoarei şi râsete când vardistul apărea cu evadatul aprig prins şi suspendat de picioarele din spate. Iar la doar câţiva metri depărtare, tot în Piața Sfântul Anton, trona o adevărată pădurice de brazi, de toate mărimile şi pentru toate buzunarele.
După Bărăţia ce-ţi dădea dureri de urechi, din cauza strigătelor disperate ale negustorilor de nimicuri, spre Lipscani apăreau deja cucoanele, mătăsurile şi dârele de parfumuri scumpe, iar reporterul „Ilustraţiunii române” se va perinda cu atenţie şi mirare într-o prăvălie celebră în epocă, de pe strada Smârdan: magazinul Lindenberg, supranumit „Paradisul copiilor”.

/viabucuresti.ro/craciunul-interbelic-prin-magazinele-de-jucarii/

 

Crăciunul românilor în perioada interbelică, așa cum îl prezentau gazetele vremii: de la belșugul anilor 20, la nemulțumirile din finalul anilor 30

În anii 1920-1930 ziarele publicau pagini întregi cu colinde, obiceiuri, caricaturi, anecdote, sfaturi, corespondenţe din străinătate despre sărbătoarea Naşterii Domnului, Crăciunul.

În Ilustraţiunea Română de pe la sfârşitul anilor 1920, Crăciunul era prezentat ca o bucurie exclusiv a copiilor, o speranţă pentru adulţi, pentru ca pe la finalul anilor 1930, perioada Crăciunului să fie consemnată prin lipsuri şi critici la adresa edililor Capitalei.

În numărul din 25 decembrie 1929 al publicaţiei Ilustraţiunea Română, sărbătoarea Crăciunului este descrisă în toate paginile ziarului, cu reportaje de pe Lipscani, „strada cucoanelor, a mătăsurilor şi a Băncii Naţionale”, cu poezii, fotografii cu Moş Crăciun care aduce daruri copiilor lângă brad, cu poveşti de Dostoievski şi cu obiceiuri străvechi.

Ziare.com Crăciunul românilor în perioada interbelică, așa cum îl prezentau gazetele vremii: de la belșugul anilor 20, la nemulțumirile din finalul anilor 30

Lasă un răspuns